Autor: Dr.Iuliana Picioreanu

Pediculoza capitis este una dintre cele mai frecvente infestări ectoparazitice, cunoscută din  cele mai vechi timpuri ( descoperite in fosile, aproximativ 10.000 de ani in urma). Copiii din grupa de vârstă de 5-13 ani, sunt victimele obișnuite. Pediculoza poate genera stres social, disconfort, anxietate părintească, jena copilului și absența inutilă de la școală și de la locul de muncă.  În ultimii 3 decenii s-a înregistrat o creștere surprinzătoare a incidenței pediculozei. În plus, a existat si o serie  de eșecuri la tratament cauzate de păduchii rezistenți la tratament în ultimele decenii. Piretroidele, lindanul și, într-o anumită măsură, malathionul, au fost asociate cu rezistența la tratament. În această direcție, aprobarea recentă a alcoolului benzilic și a spinosadului de către Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente privind tratamentul infestării cu păduchi de cap, este un progres. Modalitățile fizice adiționale trebuie, de asemenea, să fie re-evaluate. Medicina alternativă este în curs de explorare.

Persoanele cu pediculoză prezintă de obicei prurit. Pruritul asociat cu păduchi este o reacție de hipersensibilitate întârziată. Este posibil să dureze două până la șase săptămâni după prima expunere, iar episoadele viitoare să provoace prurit în decurs de una până la două zile de la expunere.Mâncărimea intensă duce la zgâriere, cu excoriații ulterioare și celulita(infectie) secundară. În infestarea de lungă durată, pielea poate deveni lichenificată și hiperpigmentată, în special pe trunchi. Infestarea cu păduchi de cap este diagnosticată definitiv prin găsirea a cel puțin unei forme vii la examinarea vizuală. Vizualizarea poate fi îmbunătățită prin folosirea unei lumini strălucitoare, a unei lentile de mărire sau după pieptănarea părului cu un pieptene de păduchi (pieptene fin) și examinarea dinților acestuia. Păduchii se găsesc în mod obișnuit în spatele urechilor și la ceafă. Găsirea păduchilor pubiani ar trebui să determine o evaluare a altor infecții cu transmitere sexuală. Infestarea cu păduchi corporali ar trebui să fie suspectată atunci când un pacient cu o igienă precară prezintă prurit. Spălarea îmbrăcămintei și al așternutului afectat este esențială dacă se găsește infestarea cu păduchi, dar nu este necesară nici o altă decontaminare a mediului.

Găsirea numai a lindinilor (care pot fi sau nu viabile) la examinare nu este suficientă pentru a indica infestarea actuală. Diagnosticul necesită observarea păduchilor vii. În plus, lindinile pot fi confundate cu mătreața, resturile de pulverizator de păr sau particule de murdărie. Lindinile pot rămâne pe păr și câteva luni după un tratament de succes. Din aceste motive, Academia Americană de Pediatrie nu recomandă politicile de tip „fără lindini în colectivitate”, fiind considerate a fi dăunătoare deoarece pot duce la o absența semnificativă din școală. Când păduchii se găsesc la un membru al familiei, întreaga familie ar trebui examinată și tratată dacă păduchii vii se găsesc pe cap. Transmiterea  păduchilor este controversată, dar păduchii au fost găsiți pe haine, prosoape și foi. Spălarea acestor articole cu apă fierbinte (50 °C), asigură eradicarea eficientă a păduchilor. Spray-urile, tratamentele pentru covoare și alte măsuri chimice de decontaminare a mediului nu sunt necesare și pot fi dăunătoare.

Tratamentul farmacologic al infestării cu păduchi de cap este axat pe două mecanisme generale: neurotoxicitatea care are ca rezultat paralizia păduchiului și sufocarea prin acoperirea acestuia. Loțiunea sau șamponul cu Permethrin 1% (Nix) este recomandat ca tratament de primă linie pentru pediculoză ( se găsește în farmacii și se eliberează fără rețetă). Din păcate, tratamentele disponibile distrug păduchi, dar nu distrug în mod fiabil și ouăle. Tratamentul repetat este de obicei necesar pentru eradicarea completă, programată pe durata ciclului de viață al păduchelui. Tratamentul inițial, care se repetă la 7 -10 zile, ar trebui să fie suficient pentru a eradica pediculoza. Utilizarea unui tratament în doză unică nu este eficientă.

Bibliografie: K. GUNNING, K.PIPPITT, B. KIRALY, M. SAYLER, Pediculosis and Scabies: A treatment Update,Am Fam Physician. 2012 Sep 15;86(6):535-541.